Efectele nocive ale radonului asupra sănătății umane

INFORMARE

Efectele nocive ale radonului asupra sănătății umane

Sănătatea familiei tale contează! Aerisește locuința! Măsoară nivelul de radon!

22 august 2025

Ce este radonul?

Radonul este un gaz radioactiv fără miros, culoare sau gust.

Radonul este produs din degradarea radioactivă naturală a uraniului din sol și roci. Deși este un gaz, produșii săi de descompunere radioactivă nu sunt gaze, ele atașându-se de particule de praf din aer.  Prin inhalare, radiația emisă de aceste particule poate deteriora celulele pulmonare, iar expunerea pe termen lung poate duce la dezvoltarea cancerului pulmonar.

În aer liber, radonul se diluează rapid la concentrații foarte scăzute și, în general, nu reprezintă o problemă. Nivelul mediu de radon în exterior variază de la 5 Bq/m3 până la 15 Bq/m3. Cu toate acestea, concentrațiile de radon sunt mai mari în interior și în zonele cu ventilație minimă. Cele mai ridicate niveluri se găsesc în locuri precum mine, peșteri și unități de tratare a apei.

În clădiri precum locuințe, școli sau birouri, concentrațiile de radon pot varia considerabil, de la aproximativ 10 Bq/m³ până la valori ce depășesc 10.000 Bq/m³. Din cauza proprietăților acestui gaz, persoanele care trăiesc sau lucrează în astfel de spații pot fi expuse la niveluri foarte ridicate de radon fără a fi conștiente de acest lucru

Deoarece este solubil în apă, apa potabilă poate fi o sursă de radon. Cu toate acestea, cea mai mare sursă de expunere a populației generale la radon o reprezintă gazele din sol.

Care sunt efectele asupra sănătăţii?

Radonul este doar unul din factorii de risc pentru cancerul pulmonar. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar în urma expunerii pe termen lung la concentrații mari de radon depinde de o serie de factori, precum concentraţia de radon din clădire, intervalul de timp în care persoana este expusă şi expunerea la unul sau mai mulți factori de risc pentru cancerul pulmonar, cum ar fi expunerea la azbest și alți agenți cancerigeni care pot fi inhalați (praf de lemn, arsenic, metale industriale, nichel, beriliu si crom), poluarea aerului în mediul urban sau industrial sau fumatul.

O rată crescută de cancer pulmonar a fost observată pentru prima dată la minerii care munceau în minele de uraniu, expuși la concentrații foarte mari de radon. În plus, studiile din Europa, America de Nord și China au confirmat că și concentrațiile scăzute de radon - cum ar fi cele întâlnite în mod obișnuit în mediile rezidențiale - prezintă, de asemenea, riscuri pentru sănătate și contribuie la apariția cancerelor pulmonare la nivel mondial.

Riscul de cancer pulmonar crește cu aproximativ 16% la 100 Bq/m3 de creștere a concentrației medii de radon pe termen lung. Se presupune că relația doză-răspuns este liniară –  riscul de cancer pulmonar crește proporțional cu creșterea expunerii la radon.

Este mult mai probabil ca expunerea pe termen lung la concentrații de radon care depăşesc nivelul de referință să provoace cancer pulmonar la persoanele care fumează. De fapt, se estimează că fumătorii sunt de 25 de ori mai expuși riscului de radon decât nefumătorii. Până în prezent, nu au fost stabilite alte riscuri de cancer sau alte efecte asupra sănătății.

Cum sunt oamenii expuşi la radon?

Expunerea la radon în interiorul clădirilor şi a locurilor de muncă este de obicei percepută ca fiind exclusiv naturală, cea mai importantă sursă de radon fiind geologică, deci naturală. Dacă în exterior concentraţia de radon este de obicei mică, şi nu reprezintă un factor de risc pentru sănătate, concentraţia de radon din interiorul clădirilor este în mare parte influenţată de modul de proiectare, construcţie şi utilizare a clădirilor şi de gradul de ventilaţie (aerisire).

Acasă

Pentru majoritatea oamenilor, o expunere semnificativă la radon poate avea loc acasă, unde oamenii își petrec cea mai mare parte a timpului, deși locurile de muncă din interior pot fi, de asemenea, o sursă de expunere. Concentrația de radon în clădiri depinde de:

•      geologia locală, de exemplu conținutul de uraniu și permeabilitatea rocilor și solurilor subiacente;

•      traseele disponibile pentru trecerea radonului din sol în clădire;

•      eliberarea radonului din materialele de construcție;

•      rata de schimb între aerul din interior și cel exterior, care depinde de construcția clădirii, de obiceiurile de ventilație ale ocupanților și de etanșeitatea clădirii.

Radonul pătrunde în clădiri prin fisurile din podele, prin joncțiunile podea-perete, golurile din jurul țevilor sau cablurilor, și poate rămâne în clădiri o perioadă lungă de timp, mai ales în timpul lunilor de Iarnă, când casele sunt închise.

Nivelurile de radon sunt de obicei mai ridicate în subsoluri, pivnițe și spații de locuit aflate în contact cu solul. Cu toate acestea, o concentrație considerabilă de radon poate fi găsită și deasupra parterului, în special în spațiile cu ventilație deficitară.

Concentrația de radon poate varia considerabil între clădirile adiacente, precum și în interiorul unei clădiri, de la o zi la alta și de la o oră la alta.

Prin apa potabilă

În multe țări, apa potabilă este obținută din surse de apă subterană, cum ar fi izvoare, puțuri și foraje. Aceste surse de apă pot avea concentrații mai mari de radon decât apa de suprafață din rezervoare, râuri sau lacuri, în funcție de geologia solului. Fiind un gaz mai ușor decât aerul, radonul poate fi eliminat foarte ușor din apă, prin aerare.

Doza de radiaţii provenită prin ingestia de apă cu conţinut de radon este mult mai mică decât doza primită prtin inhalare.

La locul de muncă

La fel ca în cazul locuințelor, la locurile de muncă, se pot înregistra niveluri mari de radon.

Expunerea la radon la locul de muncă ar trebui să fie gestionată de către angajator, întrucât aceasta reprezintă un risc profesional. În general, acțiunile necesare pentru gestionarea nivelurilor de radon la locul de muncă sunt similare celor întreprinse pentru locuințe

Conform legislaţiei[1], în România, concentrația de activitate de radon se determină obligatoriu pe tot cuprinsul țării, pentru următoarele clădiri: a) locuri de muncă din subteran și parter, cum ar fi: stații de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peșteri, saline, instalații de tratare a apei, extracții materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;b) clădiri cu acces public; c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcți, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliție, unități școlare, creșe, grădinițe, unități sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.

Ce putem face?

Reducerea radonului în clădiri

Există metode bine testate, durabile și eficiente din punct de vedere al costurilor pentru prevenirea radonului în clădirile noi și reducerea radonului în locuințele existente. Măsurile de prevenire a radonului ar trebui avute în vedere încă din faza de proiectare și construcție a noilor clădiri, mai ales în zonele cu potențial ridicat de radon.

Modalități de reducere a nivelului de radon în clădirile existente includ:

•      creșterea ventilației sub podea;

•      instalarea unui sistem de colector de radon în subsol sau sub o podea solidă;

•      evitarea trecerii radonului de la subsol în spațiile de locuit;

•      etanșare pardoselii și a pereților;

•      îmbunătățirea ventilației clădirii, mai ales în contextul conservării energiei.

Reducerea radonului în apa potabilă

Organizația Mondială a Sănătății şi legislaţia din România recomandă ca nivelurile pentru radon din apa potabilă să fie mai mici de 100 Bq/l.

În situațiile în care există riscul unor concentrații ridicate de radon în apa potabilă, este recomandată efectuarea periodică a măsurătorilor. Există tehnici simple și eficiente pentru a reduce concentrația de radon în sursele de apă potabilă cum ar fi: aerare sau utilizarea filtrelor granulare cu cărbune activ.

Recomandări

Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferă opțiuni de politici publice pentru reducerea riscurilor pentru sănătate cauzate de expunerea la radon rezidențial prin, adoptate și la nivel național:

•      furnizarea de informații despre nivelurile de radon în interior și riscurile asociate pentru sănătate;

•      implementarea unui program național de radon care vizează reducerea atât a riscului general al populației, cât și a riscului individual pentru persoanele care trăiesc în medii cu concentrații mari de radon;

•      dezvoltarea protocoalelor de măsurare a radonului pentru a ajuta la asigurarea calității și consecvenței în testarea radonului;

•      implementarea prevenirii radonului în codurile de construcție pentru a reduce nivelurile de radon în clădirile în construcție și programe de radon pentru a se asigura că nivelurile sunt sub nivelurile naționale de referință;

•      promovarea educației profesioniștilor din domeniul construcțiilor şi acordarea de sprijin financiar pentru eliminarea radonului din clădirile existente;

•      includerea radonului ca factor de risc în strategiile naționale legate de controlul cancerului, controlul tutunului, calitatea aerului din interior și conservarea energiei.

Expunerea la radon are loc cel mai frecvent în locuințe și, prin urmare, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a testa și de a lua măsuri pentru a diminua radonul din interiorul spațiului în care locuim.

În România, managementul expunerii la radonul din interior se desfăşoară în conformitate cu Planul Național de Acțiune pentru Radon (PNAR ) (HG nr. 526 din 12 iulie 2018; aflat acum în revizuire), care vine în întâmpinarea cerințelor Directivei CE 2013/59/Euratom  de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante. Responsabilitatea implementării PNAR este a Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).

Poster

Brosura

Surse bibliogafice

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/radon-and-health

https://insp.gov.ro/download/cnmrmc/Informatii/radiatiiionizante/Raport-studiu-perceptie-cunostinte-surse-de-informare-radon.pdf

https://www.iaea.org/es/newscenter/news/que-es-el-radon

https://ukhsa.blog.gov.uk/2015/03/20/five-facts-every-home-owner-should-know-about-radon/

https://ms.ro/ro/transparenta-decizionala/acte-normative-in-transparenta/hot%C4%83r%C3%A2re-a-guvernului-pentru-aprobarea-strategiei-de-informare-educare-%C5%9Fi-comunicare-pentru-sensibilizarea-popula%C5%A3iei-%C5%9Fi-informarea-factorilor-locali-de-decizie-a-angajatorilor-%C5%9Fi-a-angaja%C5%A3ilor-cu-privire-la-riscurile-prezentate-de-radon/

RECOMANDĂRI PENTRU POPULAȚIE ÎN CONTEXTUL INCENDIULUI IZBUCNIT LA DEPOZITUL DE DEȘEURI ANINOASA

RECOMANDĂRI PENTRU POPULAȚIE ÎN CONTEXTUL INCENDIULUI IZBUCNIT  LA DEPOZITUL DE DEȘEURI ANINOASA

În urma  adoptării  Hotărârii nr. 6/2025 de către  Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, referitoare la declararea stării de alertă pe teritoriul județului Dâmbovița, pentru o perioadă de 30 de zile, începand cu 25 iunie 2025, măsură fundamentată de imposibilitatea utilizării temporare a depozitului de deșeuri  de la Aninoasa,  afectat de incediul  izbucnit în seara zilei de 24.06.2025, Direcția de  Sănătate Publică Dâmbovița face apel la populație să respecte următoarele 

I.MĂSURI DE PROFILAXIE A INFESTĂRII CU ROZĂTOARE ( ȘOARECI ȘI ȘOBOLANI)

Igienizare:

• Îndepărtarea surselor de hrană  și apă, curățarea regulată a spațiilor
• Sigilarea acceselor, repararea  fisurilor   și  a crăpăturilor   din   pereti,   fundații  și   alte  structuri,   precum  și sigilarea spațiilor de acces în clădiri (subsoluri, magazii, etc.)
• Utilizarea, cu precauție, mai ales în zonele unde există animale de companie sau copii, a raticidelor (momeli otrăvite) în stații de intoxicare, precum  și a capcanelor mecanice sau adezive
• Utilizarea de capcane ecologice sau dispozitive cu ultrasunete care emit unde sonore neplăcute pentru rozătoare
• Utilizarea repelenților pentru a descuraja rozatoarele să se apropie de anumite zone
• Menținerea curăteniei în interiorul  și în jurul clădirilor, pentru a elimina sursele de hrană și ascunzișurile pentru rozătoare
• Spălarea frecventă a mâinilor, mai ales după contactul cu zone în care rozătoarele au avut acces
• Evitarea contactului direct cu rozătoarele și purtarea mănușilor de protecție atunci când este necesar
• Curățarea și dezinfectarea temeinică a zonelor unde s-a depistat prezența șobolanilor
• Dacă există suspiciuni de boală, este important să consultați un medic pentru diagnostic și tratament adecvat.

II.RECOMANDĂRI ÎN VEDEREA MITIGĂRII EFECTULUI INCENDIULUI

• Protecție sporită prin rămânerea în interioare și luarea măsurilor de reducere a infiltrării aerului exterior în interiorul locuințelor sau a altor spații închise
• În centrele de îngrijire pentru copii, centrele de îngrijire pentru bătrâni, spitale, aziluri asigurarea de aparate de aer condiționat și de filtrare eficientă a aerului în încăperile ocupate de persoanele vulnerabile
• Pe durata episodului sever de poluare cu fum reducerea exercițiilor fizice în aer liber și eliminarea fumatului
• Măsuri de precauție și folosirea de dispozitive de respirație adecvate pentru protecția sănătății celor care sunt obligați să muncească în aer liber
• În situația unor episoade severe, persoanelor susceptibile trebuie să li asigure accesul în spații special amenajate și dotate cu aer condiționat care pot fi organizate în clădiri comerciale, clădiri cu destinație educațională sau mall-uri;
• În cazul în care apar crize cu dificultate de respiratie, consultați medicul de familie și/sau serviciul de urgențe.

Informare efecte temperaturi extreme 2025

Informare privind efectele temperaturilor extreme

Căldura extremă este definită ca o perioadă de căldură și umiditate ridicată, cu temperaturi peste 32.2ºC timp de 2-3 zile¹.

Căldura excesivă reprezintă un pericol pentru mediu și sănătate. Stresul termic este cauza principală a deceselor cauzate de vreme, acesta putând exacerba bolile cardiovasculare, diabetul, afecțiunile mintale, astmul și poate crește riscul de accidente și transmitere a unor boli infecțioase. Insolația este o urgență medicală.

Vulnerabilitatea la căldură este determinată atât de factori fiziologici, cum ar fi vârsta (bătrânii, sugarii și copiii)și starea de sănătate (prezența afecțiunilor cronice), cât și de factori de expunere, cum ar fi ocupația (de exemplu: lucrul în aer liber sau în zone fără ventilație sau aer condiționat) și condițiile socio-economice (de exemplu: persoane fără adăpost, locuințe construite inadecvat, fără posibilitate de a răci încăperile).²

Mortalitatea cauzată de căldură pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 85% între 2000–2004 și 2017–2021²_. În Europa, în vara anului 2022, s-a înregistrat un număr de aproximativ 61 672 de decese cauzate de căldură ³_.

În același timp, expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete (UV) poate produce leziuni ale pielii expuse (arsuri), iar pe termen lung, prin expunere cumulată, poate determina leziuni maligne cutanate.

RECOMANDĂRI PENTRU POPULAȚIE ÎN CAZ DE CANICULĂ

Evitați căldura!

• Evitați, pe cât posibil, expunerea prelungită şi directă la soare în intervalul orar 11 – 18 şi utilizați creme de protecţie pe zonele corpului expuse razelor solare.
• Evitați activităţile de exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, construcții, etc) în perioadele cu temperaturi foarte mari, eventual puteți muta desfăşurarea acestora în perioadele din zi în care temperaturile sunt mai scăzute.
• Stați la umbră. Nu uitați că temperaturile percepute la soare pot fi cu 10-15 ˚C mai mari.
• Petreceți 2-3 ore în timpul zilei într-un loc răcoros.
• Rămâneți informați cu avertismentele oficiale privind perioadele de caniculă.
• Păstrați legătura cu vecinii, rudele, cunoștințele care sunt în vârstă sau care au probleme de sănătate, interesându-vă de starea lor de sănătate.

Păstrați locuința răcoroasă!

• Păstrați ferestrele închise în perioada în care temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă și acoperiți-le cu jaluzele sau obloane pentru a bloca lumina directă a soarelui.
• Folosiți aerul din timpul nopții pentru a vă răcori casa, deschizând ferestrele după lăsarea întunericului, când temperatura exterioară este mai mică decât temperatura interioară.
• Opriți cât mai multe dintre aparatele electro - casnice din locuință, dacă nu aveți nevoie de acestea.
• Utilizați ventilatoare electrice numai când temperaturile sunt sub 40 ˚C. La temperaturi peste 40 ˚C ventilatoarele vor încălzi corpul.
• Dacă utilizați aer condiționat, setați termostatul la 27 ˚C și porniți un ventilator electric - acest lucru va face ca în cameră să se simtă mai rece cu 4 ˚C. De asemenea, se poate economisi până la 70% din factura de energie electrică pentru răcire.
• Nu uitați că poate fi mai răcoare în aer liber, la umbră.

Evitați supra-încălzirea corpului și deshidratarea!

• Folosiți îmbrăcăminte ușoară, lejeră și amplă,din fibre naturale, pe cât posibil de culori deschise, purtați pălării de soare și ochelari de protecţie solară atunci când faceţi deplasări în exterior.
• Reduceți temperatura corpului prin efectuarea de duşuri sau îmbăiere cu apă răcoritoare.
• Udați pielea folosind un prosop umed, spray sau îmbrăcăminte udă ușoară.
• Beți apă în mod regulat, fără a aştepta să apară senzaţia de setepentru a vă hidrata adecvat (1 cană de apă pe oră și cel puțin 2-3 litri pe zi).
• Evitați expunerea directă la soare în orele de vârf, căutați umbră sau rămâneți în casă. Umbra poate reduce căldura cu mai mult de 10 °C.
• Protejați sugarii și copiii. Nu acoperiți niciodată un cărucior pentru copii cu țesătură uscată – acest lucru crește temperatura în interiorul căruciorului.
• Evitați consumului de alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acestea favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii.
• Evitați băuturile care au conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola, energizante) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase).
• Evitați alimentele fierbinţi şi pe cele greu digerabile.
• Creşteți consumul de legume şi fructe proaspete cu un conținut ridicat de apă, precum, castraveţii și roşiile, pepenele galben, pepenele roşu, prunele.
• Nu lăsați niciodată copiii sau animale în vehicule parcate pentru o perioadă de timp, deoarece temperaturile pot deveni rapid periculos de ridicate.
• Urmați instrucțiunile pentru menținerea rece a locuinței pentru a menține o temperatură interioară sigură ⁶.

Protejați copiii!

Măsuri de protecţie a nou-născuţilor şi a sugarilor cu vârsta sub 6 luni împotriva radiațiilor UV

• Copiii cu vârsta sub 6 luni nu ar trebui expuşi la lumina directă a soarelui.
• Utilizaţi îmbrăcăminte de protecție ușoară și lejeră, care acoperă brațele și picioarele copilului.
• Protejați întotdeauna capul, fața, urechile și gâtul copilului cu o pălărie cu boruri largi.
• Puteţi utiliza ochelari de soare cu protecție UVA/UVB pentru bebeluşi.
• Evitaţi plimbările în intervalul orar 11-18 şi pentru plimbare alegeti zonele cu umbră.

Măsurile de protecţie a sugarilor cu vârsta 6 -12 luni împotriva radiațiilor UV

• Se aplică toate metodele de protecție descrise mai sus, iar la această vârstă se pot folosi la bebeluși produsele de protecție solară cu destinaţie specială pentru pielea sugarilor. Consultați medicul copilului Dvs. privind utilizarea cremei de protecție solară și tipul, marca cea mai potrivită.

Măsurile de protecţie a copiilor miciîmpotriva radiațiilor UV

• Protejarea de soare a copiilor mici necesită multă atenţie și efort.
• Este important să educați atât copiii cât și persoanele care îi îngrijesc în ceee ce privește măsurile de protecție necesare.
• Se aplică toate metodele de protecție descrise mai sus referitoare la măsurile de protejare a corpului, ochilor şi a capului, a intervalului orar dedicat plimbărilor şi jocului în parc în zone cu umbră.

POSTER

Referințe:

1. https://www.ready.gov/heat
2. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25252745/
3. https://www.lancetcountdown.org/data-platform/health-hazards-exposures-and-impacts/1-1-health-and-heat/1-1-5-heat-and-sentiment
4. https://www.nature.com/articles/s41591-023-02419-z
5. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)01208-3/fulltext 
6. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/climate-change-heat-and-health
7. https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/sun-and-uv/uv-protection.html
8. https://www.copernicus.eu/en/news/news/observer-esotc-2023-europe-experienced-extraordinary-year-extremes-record-breaking

Recomandari pentru prevenirea impactului negativ al temperaturilor crescute asupra starii de sanatate a populatiei

Recomandari pentru prevenirea impactului negativ al temperaturilor crescute asupra starii de sanatate a populatiei

Evolutia infectiilor respiratorii acute septembrie 2024-feb 2025

Număr consultații  infecții respiratorii  in intervalul 30.09.2024 – 09.02.2025:

Număr  internări cazuri infecții respiratorii acute in intervalul  30.09.2024 – 09.02.2025:

Centre de evaluare respiratorie

CENTRE DE EVALUARE PENTRU PACIENȚII CU SIMPTOMATOLOGIE RESPIRATORIE

Pentru a veni în sprijinul populației județului Dâmbovița, dar și pentru a evita supraaglomerarea UPU/CPU, au fost înființate 3 cabinete de consultații pentru persoanele care prezintă simptomatologie respiratorie acută, forme ușoare și medii:

Instituire stare de alerta epidemiologica determinata de gripa

Instructiune instituire stare de alerta epidemiologica determinata de gripa

MĂSURI RECOMANDATE PENTRU PREVENIREA GRIPEI ȘI A VIROZELOR RESPIRATORII

MĂSURI RECOMANDATE PENTRU PREVENIREA GRIPEI

ȘI A VIROZELOR RESPIRATORII

Având în vedere că la nivel național se constată o creștere a numărului cazurilor de gripă,  D.S.P. Dâmboviţa recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor:

Pentru unitățile de învățământ:

-Se va efectua triajul epidemiologic zilnic în toate unitățile de învățământ din județ, cu izolarea la domiciliu a cazurilor care prezintă simptome respiratorii  (atât la copii cât și la cadrele didactice);

-Solicităm părinților să înțeleagă importanța izolării la domiciliu a copiilor pe toată perioada cât aceștia prezintă simptome respiratorii, chiar dacă acestea nu au fost diagnosticate cu virus gripal;

-Unitățile de învățământ, cu sprijinul Inspectoratului Școlar și al UAT-urilor locale, vor asigura condiții optime pentru igiena personală a copiilor și cadrelor didactice, respectiv: apă caldă, săpun lichid, prosoape de hârtie;

-Se va asigura un stoc suficient de substanțe dezinfectante și materiale de curățenie și se vor respecta recomandările de dezinfecție (aerisire frecventă, ștergere suprafețe, dezinfecții jucării și materiale didactice etc);

Recomandări pentru populație:

-Consultarea medicului de familie pentru simptome care sugerează gripa și care poate stabili o eventuală indicație pentru spitalizare;

-Izolarea voluntară la domiciliu a persoanelor care prezintă simptomatologie asemănătoare gripei;

-Respectarea măsurilor igienico-sanitare în cazul tusei și al strănutului (utilizarea de batiste de unică utilizare sau tuse/strănut la nivelul părții interne a articulației cotului);

-Igiena adecvată a mânilor în vederea reducerii răspândirii virusului;

-Aerisirea zilnică a încăperilor;

-Este contraindicată automedicația cu antibiotice sau antivirale;

-Evitarea locurilor aglomerate;

-Persoanelor vârstnice și celor cu afecțiuni cronice le recomandăm limitarea deplasărilor și luarea tuturor măsurilor de protecție pentru a evita contactul cu persoanele bolnave;

-Părinții care au copii între 0 și 3 ani, bătrânii și bolnavii cronici, trebuie să evite pe cât posibil deplasările, pentru a nu veni în contact cu pacienți bolnavi;

-Continuarea vaccinării antigripale. Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei.

Recomandări pentru instituții publice sau private:

-Pentru a evita apariția de focare de îmbolnăvire se recomandă efectuarea unui triaj zilnic al tuturor angajaților și izolarea cazurilor cu simptomatologie asemănătoare gripei;

-În cazul sesizării de cazuri multiple de îmbolnăviri cu simptomatologie asemănătoare gripei, medicul de medicina muncii va informa imediat DSP  și va lua toate măsurile care se impun pentru limitarea extinderii focarelor;

-Se recomandă măsuri suplimentare de dezinfecție și igienizare în spațiile cu acces larg al publicului (spre exemplu la compartimente de relații cu publicul, la ghișeul băncilor, la ghișeele la care se plătesc taxe, impozite etc.);

-Recomandăm instituțiilor de cultură să limiteze, pe cât posibil, evenimentele, până la reducerea cazurilor de îmbolnăvire;

-Este necesară aprovizionarea cu substanțe dezinfectante, materiale de curățenie, pentru măsuri suplimentare de dezinfecție și igienizare, pe toată durata evoluției epidemiei de gripă la nivel național.

Vaccinarea împotriva gripei reprezintă în continuare cea mai bună metodă de limitare a îmbolnăvirii. Menționăm că imunitatea împotriva gripei se instalează după aproximativ 14 zile după vaccinare și se referă strict la tulpinile conținute în vaccin, care circulă în acest sezon (majoritatea cazurilor au tulpina A). Dacă prezentați deja simptome respiratorii este contraindicată vaccinarea.

INFORMARE DESPRE TRICHINELOZĂ

INFORMARE  DESPRE  TRICHINELOZĂ

Decembrie 2024

Trichineloza(cunoscută și ca trichinoza) este o boală infecțioasă determinată de larve ale unor viermi paraziți.

Oamenii se îmbolnăvesc de trichineloză prin consumul de carne crudă sau insuficient gătită sau produse din carne care conțin larve ale acestor viermi paraziți. Cel mai frecvent, carnea infestată cu larve de Trichinella sppprovine de la animale precum: porc, cal, nutrie sau vânat (mistreț, urs). Trichineloza nu se transmite de la om la om. O persoană bolnavă nu transmite boala și nu te poți infecta de la o persoană bolnavă.

Riscul de îmbolnăvire

La nivel mondial, se înregistrează aproximativ 10.000 de cazuri noi de trichineloză pe an.[i]În 28 de țări din spațiul economic european s-au înregistrat 39 de cazuri noi, în anul 2022 [ii], iar la noi în țară, înanul 2023, s-au înregistrat 31 de cazuri noi, în creștere față de anul anterior, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în luna ianuarie, după consumul de alimente ( infestate) din perioada sărbătorilor de iarnă. [iii]

Astfel, în țara noastră, cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuți în gospodărie, deoarece aceștia, nefiind vânduți prin comerț cu amănuntul, nu sunt supuși inspecției veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate.

Persoanele care consumă carne crudă sau gătită insuficient sunt la risc de trichineloză. Chiar și consumul unei cantități mici de carne crudă, cum ar fi gustatul preparatelor din carne pe parcursul prelucrării, poate să pună persoanele la risc. Cârnații, șunca de casă care conțin carne infestată pot determina cazuri de trichineloză. Procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp.

Prevenirea îmbolnăvirii

• achiziționați animale de la unități avizate sanitar veterinar;
• aprovizionați-vă cu carne și preparate din carne din unități comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar;
• trimiteți probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale autorităților sanitar- veterinare, pentru a se efectua examen microscopic și consumați carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic;
• trimiteți probe din carnea de vânat în centre autorizate ale autorităților sanitar- veterinare, pentru a se efectua examen microscopic și consumați carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic;
• nu gustați carnea, până când nu este complet gătită; procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp;
• înaintea gătirii, congelați carnea la o temperatură între (-)15°C și (-)25°C, timp de 20-30 de zile, grosimea feliei de carne să nu depășească 15 cm;
• gătiți carnea, carnea tocată și vânatul sălbatic, astfel înât să se atingă temperatura de peste 71°C în toată masa de carne (până carnea își schimbă culoarea din roz în gri);
• curățați bine toate ustensilele care ating carnea;
• curățați bine mașinile de tocat carne înainte și după folosirea acestora la tocarea cărnii de porc/vânat și curățați toate suprafețele și a intrumentele folosite în această activitate;
• spălați-vă bine mâinile după manipularea cărnii crude;
• evitați hrănirea animalelorcu resturi/măruntaie/sânge, provenite de la vânat/porc crude, prelucrați termic aceste produse din carne care urmează sa fie hrană pentru animale (de companie/ din gospodărie/porci).
• Preveniți apariția rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.

Decembrieeste luna în care se sacrifică porci în gospodării, iar apoi se consumă carnea sub diferite forme.

Metodele de sărare, uscare, afumare sau procesare cu microunde a cărnii nu asigură distrugerea larvelor. Acestea pot fi distruse în cazul înghețării cărnii de porc, timp de aproape trei săptămâni, la o temperatură de minim minus 15 grade Celsius. Larvele se distrug și în cazul prelucrării termice a cărnii la o temperatură de peste plus 70 de grade Celsius.

Înainte de a prepara toba, caltaboșul, sângeretele, cârnații sau alte produse, este necesară realizarea unui examen trichineloscopic pentru a vedea dacă nu cumva carnea este infestată cu Trichinella spp.

Recomandarea fermă este de testare a cărnii de porc sau de mistreț.

Diagnosticul bolii

Manifestarea clinică a bolii depinde de cantitatea de carne ingerată, de gradul de infestare a cărnii și de rezistența organismului, variind de la forme clinice de boală ușoare la cele cu evoluție gravă spre deces, din cauza complicațiilor cardiovasculare sau neurologice.

Odată ce paraziții sunt ingerați, sucul gastric acid dizolvă capsula protectoare care înconjoară larvele, iar acestea sunt eliberate și tranzitează în intestin, unde se maturizează în viermi adulți și se reproduc. Odată ce pătrund în mușchi, viermii se încapsulează în țesuturile musculare (striate), unde pot trăi o perioadă îndelungată, până la 40 de ani.

Se recomandă prezentarea la medic/spital în cazul în care o persoană, după ce a consumat/gustat carne de porc/vânat insuficient preparată termic, manifestă cel puțin trei dintre următoarele simptome:

• febră;
• sensibilitate și dureri musculare;
• diaree;
• edem facial;
• hemoragii subconjunctivale, subunghiale și retiniene.

Medicii pot cere efectuarea de analize de laborator pentru a demonstra răspunsul imun caracterizat prin apariția de anticorpi specifici anti- Trichinella spp și mai rar pentru a evidenția prezența larvelor de Trichinella spp în țesut obținut prin biopsie musculară .

Medicii care emit suspiciunea de trichineloză vor raporta cazurile, conform legislației în vigoare.

Evoluția boliicuprinde:

• perioadă de incubaţie, cu durată între 2 și 28 zile;
• perioada asimptomatică corespunzătoare maturării larvelor ingerate în adulți, la nivelul intestinului subțire;
• un stadiu intestinal, manifestat prin greață, diaree însoțită sau nu de febră, disconfort/dureri abdominale, lipsa poftei de mâncare, vărsături, oboseală;
• un stadiu de invazie tisulară (în special musculară), corespunzător migrării larvelor nou-formate în sistemul circulator, către musculatura striată; este caracterizat mialgii, tumefacţia maselor musculare, edeme periorbitare sau ale feţei, erupţii urticariene, febră 38°C -40°C, tulburări neuropsihice (cefalee, până la delir, comă), tulburări respiratorii, tulburări cardiace (miocardită cu tahicardie, tulburări de ritm);
• perioadă de convalescenţă, corespunzătoare închistării larvelor în muşchi.

Tratamentul trichinelozei

Tratamentul  pentru această boală se face la recomandarea medicului care va urmări evoluția clinică după administarea medicamentelor.

Receptivitatea față de boală este generală, iar imunitatea este de scurtă durată, reîmbolnăvirile fiind posibile.

Poster 1

Poster 2

Recomandari canicula!

Recomandari canicula