Măsuri și recomandări pentru unitățile de învățământ dupa declansarea epidemiei de gripa
- Continuarea triajul zilnic în toate unitățile de învățământ din județ, cu izolarea cazurilor care prezintă simptome respiratorii (atât la copii cât și la cadrele didactice). Triajul se face de către rețeaua medicală școlară, rețeaua comunitară, medicina de familie, cadrele didactice, cu sprijinul UAT-urilor locale și a Inspectoratului Școlar.
- Respectarea etichetei tusei si stranutului(utilizarea de batiste de unica utilizare sau tuse/stranut la nivelul partii interne a articulatiei cotului).
- Aerisirea frecventa a salilor de grupa/ de clasa, in absenta prescolarilor si elevilor.
- Intensificarea masurilor de curatenie si dezinfectie in toate spatiile unitatilor de invatamant.
- Asigurarea unui stoc suficient de substanțe dezinfectante și materiale de curățenie și respectarea recomandărilor de dezinfecție (ștergere suprafețe, dezinfecție jucării și materiale didactice etc);
- Unitățile de învățământ, cu sprijinul Inspectoratului Școlar și al UAT-urilor , vor asigura condiții optime pentru igiena personală a copiilor și cadrelor didactice, respectiv: apă caldă, săpun lichid, prosoape de hârtie;
- Solicitam părinților să înțeleagă importanța izolării la domiciliu a copiilor pe toată perioada cât aceștia prezintă simptome respiratorii, chiar dacă acestea nu au fost diagnosticate cu virus gripal.
- Rezultatele triajului se vor raporta zilnic la DSP și se vor stabili de comun accord măsurile care se impun. Nu se va decide sistarea cursurilor fără o informare și consultare prealabilă între DSP și Inspectoratul Școlar;
- Orice situație deosebită sesizată în unitățile de învățământ se va raporta către DSP
Gripa
Gripa este o infectie respiratorie transmisibila (contagioasa) cauzata de virusul gripal. In Europa gripa apare cu regularitate in epidemii anuale, in lunile de iarna. De obicei epidemiile de iarna afecteaza fiecare tara pentru una sau doua luni si dureaza, la nivelul continentului European, aproape 4 luni. Pot aparea si infectii sporadice in afara sezonului de gripa, cu o incidenta foarte mica in lunile calduroase ale verii.Patologia gripei
Masurile recomandate pentru persoanele sanatoase, pentru reducerea riscului de a dobandi sau de a transmite gripa
Masurile recomandate pentru bolnavii de gripa, pentru protejarea contactilor directi
Despre E.coli / STEC
E. coli este o bacterie larg răspândita in natura, care se găsește in mod normal in intestinul omului si animalelor. Majoritatea bacteriilor care aparțin acestui gen sunt inofensive, însă exista tipuri de E. coli implicate in producerea de boli diareice si de infecții urinare. Prezenta acestei bacterii in apa indica poluarea acesteia si trebuie evitat consumul pentru băut si prepararea hranei.
Ce este STEC?
Unele tipuri de E. coli produc o toxina puternica denumita Shiga toxina (ST). Bacteriile care produc aceasta toxina se numesc Shiga toxina E. coli sau STEC sau E. coli enterohemoragica (EHEC). Tipul de E. coli cel mai frecvent izolat care aparține acestui grup este O157:H7. In anul 2011 un alt tip, O104:H4 a produs peste 4000 de îmbolnăviri mai ales in Germania, soldate cu 53 de decese. Exista si ale tipuri de STEC cu circulație mai redusa (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca si cele menționate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU).
SHU reprezintă o complicație majora care este un tip de insuficienta renala si apare la circa 10% din cazurile de boala diareica produse de STEC si care apare mai ales la copiii de 0-5 ani si la persoanele in vârsta.
Cum se transmite infecția cu STEC?
Infecția apare in urma ingestiei de STEC, chiar in cantitate extrem de mica (doar 1000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infecția). Aceasta se produce mai ales după consumul de alimente sau apa contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate in transmiterea acestei infecții sunt laptele si produsele lactate nepasteurizate, carnea de vaca, mai ales cea tocata insuficient preparata termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spălata. Prelucrarea alimentelor crude poate stop depression now com de bucătărie, mai ales daca nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente si nu sunt curățate intre utilizări.
Uneori contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin in contact animalele si care nu respecta reguli elementare de igiena personala (spălatul mâinilor cu apa si săpun);
Cum se diagnostichează infecția cu STEC si când trebuie sa ne adresam medicului?
Infecția cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultura), care permite identificarea E. coli O157:H7 sau a toxinei Shiga in produs.
Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie făcută cat mai curând (imediat), mai ales in cazul copiilor de 0-5 ani, daca diareea se însoțește de febra sau scaune cu sânge. La adulți fără alta simptomatologie decât diareea, prezentarea le medic este obligatorie daca acesta persista timp de 3 zile.
Care este tratamentul infectiei cu STEC?
Cea mai importanta măsura terapeutica este cea de rehidratate si reechilibrare electrolitica. Antibioticele NU sun recomandate pentru tratamentul acestei infecții. De asemenea nu sunt recomandate anti-diareicele. Aceste medicamente pot creste riscul apariției SHU
Masuri de prevenire a infecției cu STEC
Spălați-va pe mâini cu apa si săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului si înaintea preparării sau a consumului de alimente
Spălați-va pe mâini cu apa si săpun după contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru îngrijirea lor
Preparați corespunzător termic carnea. Carnea de vita, mai ales cea tocata, trebuie gătită la o temperatura de minim 70 grade Celsius (temperatura trebuie atinsa in interiorul preparatului)
Evitați laptele crud (nepasteurizat), produsele lactate nepasteurizate sau achiziționate din surse neautorizate. Evitați de asemenea sucul de mere nepasteurizat
Preveniți contaminarea încrucișata in timpul preparării hranei prin utilizarea separată si curățarea ulterioara cu detergent si apa calda a ustensilelor (cuțite, vase, tocătoare) care vin in contact cu produsele alimentare crude.
Despre alăptare
Beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil:
• asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
• protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor.
• este uşor digerabil.
• are temperatură optimă.
• este steril.
• reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
• reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni).
• reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei.
• previne malnutriţia.
• reduce riscul anemiei feriprive.
• reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
• reduce riscul morţii subite.
• reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
• favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii.
• asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.
• interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă
Beneficiile alimentaţiei la sân pentru mamă:
• ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum.
• este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale.
• duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung.
• contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive.
• scade necesarul de insulină la mamele diabetice.
• diminuă efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii.
• este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil.
• are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne.
• realizează o legătură strânsă cu copilul.
• economie pentru familie.
Dezavantajele alimentaţiei artificiale:
• îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice).
• alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice).
• mai greu digerabil.
• încărcare osmotică mare.
• obezitate.
• risc de rahitism sau anemie.
• creşte riscul diabetului zaharat.
• nu conţine substanţe biologice.
• prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei.
• poate produce probleme dentare (datorită tetinei).
• nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea.
• încarcă bugetul familiei.